
NADH: secretul tineretii celulare | Descopera molecula supranumita „Fantana tineretii”
16 septembrie 2024
Secretul longevitatii: metode dovedite pentru a incetini imbatranirea
14 octombrie 2024Oamenii din popor au stiut dintotdeauna ca „dragostea trece prin stomac” si ca „fluturii din stomac” sunt cei care ne semnaleaza emotiile. Aceste expresii populare reflecta o intelegere intuitiva a legaturii stranse dintre sanatatea digestiva si starea mentala.
Cu toate acestea, abia acum stiinta incepe sa confirme aceasta cunoastere traditionala prin cercetari riguroase. Conceptul de bariera intestin-creier, studiat initial in contextul fiziologiei digestive, a evoluat in ultimii ani, devenind un domeniu esential in neurostiinte si psihiatrie.
Microbiomul intestinal si sanatatea creierului
Dovezi clinice
Cercetarile recente pun in lumina o descoperire fascinanta: microbiomul intestinal nu este doar un simplu spectator, ci un actor esential in influentarea neurotransmisiei si a sistemului imunitar, avand un impact direct asupra starii de spirit si comportamentului nostru.
Un alt exemplu relevant provine dintr-un studiu efectuat pe soareci, care a aratat ca animalele cu un microbiom sanatos au prezentat niveluri ridicate de serotonina, neurotransmitator esential pentru reglarea starii de spirit.
Aceste rezultate demonstreaza ca interventiile care vizeaza imbunatatirea microbiomului intestinal ar putea oferi solutii promitatoare pentru sustinerea sanatatii mentale.
Ce este bariera Intestin-Creier si cum functioneaza
Bariera intestin-creier este un sistem complex care protejeaza creierul de substantele daunatoare si permite comunicarea bidirectionala intre intestin si creier. Aceasta include neuronii din intestin, care formeaza ceea ce se numeste sistem nervos enteric. Acest sistem nervos autonom nu doar ca regleaza functiile intestinale, ci si contribuie la transmiterea semnalelor catre creier, influentand starea noastra de bine.
Structura si functia
Bariera intestin-creier este formata dintr-o combinatie de celule nervoase, neurotransmitatori si semnale chimice care faciliteaza comunicarea intre cele doua organe. Aceasta interconexiune se realizeaza prin intermediul sistemului nervos autonom, care include nervul vag, unul dintre cei mai importanti nervi cranieni.
Dovezi clinice
De asemenea, un studiu publicat in Frontiers in Neuroscience a aratat ca stimularea nervului vag poate reduce simptomele de anxietate si depresie, indicand un rol esential al acestuia in sanatatea mentala.
Rolul microbiomului
Un aspect fundamental al barierei intestin-creier este influenta profunda a microbiomului intestinal. Bacteriile benefice care populeaza intestinul nu doar ca faciliteaza digestia, ci contribuie si la sinteza neurotransmitatorilor esentiali, precum serotonina si GABA.
Aceste substante chimice sunt cruciale pentru reglarea starii de spirit, anxietatii si stresului. Este important de mentionat ca aproximativ 90% din serotonina este produsa in intestin, ceea ce subliniaza relevanta sanatatii intestinale pentru echilibrul nostru emotional.
Cercetarile recente realizate de specialisti de la Universitatea din California au evidentiat ca pacientii cu boli inflamatorii intestinale prezinta un risc crescut de a dezvolta tulburari psihice. Aceasta corelatie sugereaza ca inflamatia cronica din intestin poate avea un impact negativ asupra sanatatii mentale.
Comunicarea bidirectionala
Bariera intestin-creier opereaza ca un sistem de comunicatie sofisticat, avand o interactiune bidirectionala esentiala. Pe de o parte, informatiile provenite din intestin au un impact direct asupra creierului, influentand starea noastra de bine si emotiile.
Pe de alta parte, creierul poate afecta functiile intestinale, ceea ce inseamna ca stresul si anxietatea pot provoca disconfort digestiv. Aceasta dinamica subliniaza importanta mentinerii unei flore intestinale sanatoase, care nu doar ca sprijina digestia, dar si contribuie la o stare mentala echilibrata.
In esenta, sanatatea noastra emotionala si digestiva sunt strans legate, iar ingrijirea unuia dintre aceste aspecte poate imbunatati considerabil pe celalalt.
Rolul Microbiomului in sanatatea mentala
Dezechilibrele in microbiomul intestinal sau disfunctia barierei intestin-creier pot avea consecinte grave asupra sanatatii. Studiile recente au demonstrat ca o bariera intestinala permeabila permite trecerea toxinelor si bacteriilor in circulatia sanguina, provocand inflamatii care pot influenta negativ sanatatea mentala. Aceasta conditie este frecvent asociata cu afectiuni precum depresia, anxietatea si chiar boli neurodegenerative.
Microbiomul intestinal joaca un rol crucial in mentinerea echilibrului emotional si in prevenirea tulburarilor mentale. Compozitia bacteriana din intestin afecteaza modul in care creierul raspunde la stimuli si, prin urmare, poate influenta starea de spirit si comportamentul.
Dovezi clinice
Cercetarile din 2016, realizate de specialisti de la Universitatea din Michigan, au aratat ca administrarea de probiotice a condus la o reducere semnificativa a simptomelor de depresie si anxietate in randul pacientilor. De asemenea, un studiu din 2020 a evidentiat faptul ca anumite tulpini de bacterii intestinale pot produce acid gamma-aminobutiric (GABA), un neurotransmitator esential care ajuta la calmarea activitatii neuronale si la diminuarea anxietatii.
Un exemplu elocvent este Lactobacillus rhamnosus, un probiotic bine cunoscut, care a fost studiat pe animale si s-a dovedit ca influenteaza pozitiv nivelurile de GABA din creier, avand un impact benefic asupra comportamentului anxios. Aceste descoperiri sugereaza ca microbiomul intestinal ar putea fi o tinta promitatoare pentru tratamentele viitoare in domeniul sanatatii mentale.
Probleme asociate cu Bariera Intestin-Creier – Sindromul intestinului permeabil si inflamatia
Sindromul intestinului permeabil este o afectiune in care mucoasa intestinala, care in mod normal functioneaza ca o bariera protectoare, devine excesiv de permeabila. Aceasta inseamna ca peretele intestinului nu mai blocheaza eficient substantele nocive, precum toxinele si bacteriile, permitandu-le sa patrunda in circulatia sanguina.
Cum functioneaza
- Bariera intestinala: mucoasa intestinala permite trecerea nutrientilor esentiali in sange, dar blocheaza substantele daunatoare. Aceasta bariera este formata din celule care sunt strans unite intre ele, prevenind patrunderea microorganismelor si toxinelor.
- Cresterea permeabilitatii: in cazul sindromului intestinului permeabil, celulele care alcatuiesc aceasta bariera devin mai putin eficiente, iar spatiile dintre ele se largesc. Astfel, particule mai mari, cum ar fi toxinele si bacteriile, pot trece in fluxul sanguin.
- Inflamatie: odata ce aceste substante ajung in circulatia sistemica, sistemul imunitar recunoaste aceste „intrusuri” si raspunde prin declansarea unei reactii inflamatorii. Inflamatia cronica rezultata poate afecta diferite organe si sisteme din corp, inclusiv creierul.
Asocierea cu afectiunile mentale
Studii au aratat ca sindromul intestinului permeabil este asociat cu o varietate de afectiuni mentale, precum:
- Depresia: inflamatia cronica poate influenta nivelurile de neurotransmitatori care regleaza starea de spirit.
- Anxietatea: modificarile din microbiomul intestinal si inflamatia pot contribui la aparitia simptomelor anxioase.
- Tulburari neurodegenerative: exista dovezi ca sindromul intestinului permeabil ar putea fi legat de afectiuni precum Alzheimer, prin intermediul inflamatiei sistemice care distruge teaca de mielina a neuronilor.
Dovezi clinice
Cercetarile arata ca persoanele cu sindromul intestinului permeabil au un risc mai mare de a dezvolta depresie, anxietate si alte tulburari neuropsihiatrice. Un studiu publicat in Clinical Psychopharmacology and Neuroscience a identificat o corelatie intre nivelurile ridicate de markerii inflamatori si simptomele depresive.
Un exemplu elocvent este cazul pacientilor cu boala Crohn, care adesea prezinta atat inflamatie intestinala, cat si simptome depresive. Acest lucru sugereaza ca tratamentul inflamatiei intestinale ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor mentale.
Cum contribuie MEGABIOTIC® la sanatatea barierei intestin-creier
MEGABIOTIC® contine o combinatie impresionanta de 27 de tulpini probiotice, prebiotice si 7 enzime digestive, care contribuie semnificativ la sanatatea digestiva si implicit mentala. Cu peste 100 de miliarde de UFC (unitati formatoare de colonii) per doza, acest supliment actioneaza atat la nivelul gastrointestinal, cat si asupra creierului, sustinand functia barierei intestin-creier.
Un studiu realizat pe pacienti cu sindrom de colon iritabil a demonstrat ca administrarea de probiotice a dus la o ameliorare semnificativa a simptomelor, inclusiv dureri abdominale si disconfort intestinal. De asemenea, cercetarile sugereaza ca probioticele din acest supliment pot reduce nivelurile de inflamatie intestinala, imbunatatind astfel sanatatea mentala.
MEGABIOTIC® contine o selectie diversificata de tulpini probiotice care sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii axei intestin-creier. Printre acestea se numara:
- Lactobacillus rhamnosus: aceasta tulpina este bine cunoscuta pentru efectele sale benefice asupra anxietatii si depresiei. Studiile au aratat ca poate influenta nivelurile de gaba, un neurotransmitator care ajuta la calmarea activitatii neuronale.
- Lactobacillus helveticus: asociata cu reducerea stresului si imbunatatirea starii de spirit, aceasta tulpina poate ajuta la modularea raspunsului la stres prin influentarea nivelurilor de serotonina.
- Bifidobacterium longum: studiile au evidentiat impactul pozitiv al acestei tulpini asupra starii de bine mentale si capacitatea sa de a reduce simptomele depresive.
- Bifidobacterium bifidum: aceasta tulpina contribuie la sanatatea intestinala si poate ajuta la reducerea inflamatiei, adesea asociata cu afectiuni mentale.
- Lactobacillus plantarum: eficienta in combaterea inflamatiei intestinale, aceasta tulpina sustine sanatatea mentala.
- Saccharomyces boulardii: desi nu este o tulpina de lactobacillus sau bifidobacterium, acest probiotic ajuta la mentinerea unui echilibru intestinal sanatos si poate avea efecte benefice asupra sanatatii mentale.
- Lactobacillus casei: aceasta tulpina poate contribui la reducerea anxietatii si la imbunatatirea starii de spirit.
Importanta diversitatii
Pentru a sustine eficient axa intestin-creier, este esential sa existe o diversitate de tulpini probiotice. Un microbiom echilibrat, care include diferite tulpini, poate contribui la o sanatate intestinala optima si la o bunastare mentala, influentand pozitiv comunicarea dintre intestin si creier. De aceea, MEGABIOTIC® este eficient in gestionarea afectiunilor legate de axa stomac-creier, oferind suport esential pentru sanatatea digestiva si mentala.
Pe langa utilizarea MEGABIOTIC®, adoptarea unor strategii nutritionale complementare, cum ar fi consumul de alimente bogate in Omega-3 si polifenoli, poate sprijini si mai mult sanatatea barierei intestin-creier. Alimentele precum pestele gras, nucile si fructele de padure sunt excelente pentru mentinerea unei flore intestinale sanatoase.
Daca o alimentatie bogata in peste nu este pe gustul tau sau nu se potriveste stilului tau de viata si dietei pe care o urmezi, poti lua in considerare suplimentarea cu MEGABIOTIC® impreuna cu un ulei de peste superconcentrat, bogat in EPA si DHA, cum ar fi MEGAOMEGA 3 1200 mg, sau cu Ulei de seminte de In.
In concluzie, alegerea MEGABIOTIC® contribuie la o sanatate digestiva optima si la imbunatatirea starii de bine mentale, avand un rol important in intarirea imunitatii si sustinerea sanatatii generale.
Alegand MEGABIOTIC®, investesti in sanatatea ta pe termen lung.
- Gwak MG, Chang SY. Gut-Brain Connection: Microbiome, Gut Barrier, and Environmental Sensors. Immune Netw. 2021 Jun 16;21(3):e20. doi: 10.4110/in.2021.21.e20. PMID: 34277110; PMCID: PMC8263213.
- Aburto, M. R., & Cryan, J. F. (2024). Gastrointestinal and brain barriers: unlocking gates of communication across the microbiota–gut–brain axis. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 21(4), 222–247. https://doi.org/10.1038/s41575-024-00540-3
- Houser, M. C., & Tansey, M. G. (2017). The gut-brain axis: Is intestinal inflammation a silent driver of Parkinson’s disease pathogenesis? npj Parkinson’s Disease, 3, Article 3. https://doi.org/10.1038/s41531-017-0005-5