Ajutor! Nu pot sa (a)dorm! Ce sa faci cand nu poti dormi

Daca vrei sa afli ce sa faci cand nu poti sa dormi , sau de ce nu poti dormi noaptea, citeste acest articol.

Multi cred ca somnul este doar o perioada de repaus pentru organismul nostru, desi, intervalul de timp rezervat somnului este bogat din punct de vedere neurologic.

 

Somnul reprezinta o stare fiziologică periodica si reversibila, in care constienta este suprimata temporar, sensibilitatea este abolita partial, iar funcțiile organice sunt incetinite:

 

• scad ritmurile respirator si cardiac,
• musculatura se relaxeaza,
• temperatura corpului scade cu aproximativ 0,5 grade C
• se reduc functiile secretorii.

 

Tipuri De Somn

 

Somnul este caracterizat prin doua tipuri comportamentale: lent și paradoxal.

1. Somnul lent

 

Este somnul cu unde lente sau faza NREM – „Non-Rapid Eye Movement” si este insotit de mai multe modificări ale functiilor organismului:

 

• scade frecventa miscarilor respiratorii (bradipnee) cu reducerea consecutiva a ventilatiei pulmonare,
• se reduce frecventa batailor inimii (bradicardie) cu scaderea usoara consecutiva a presiunii arteriale,
• creste usor fluxul sanguin cerebral,
• creste de asemenea numarul eozinofilelor sanguine (eozinofilie),
• este stimulata secretia de hormon somatotrop hipofizar (STH), cunoscut ca hormonul de crestere,
• se micsoreaza debitul sanguin renal, cu reducerea consecutiva a diurezei,
• scade usor temperatura organismului (hipotermie usoara) si tonusul musculaturii scheletice.

 

Dupa suprimarea starii de constienta, se produc si alte schimbari majore in activitatea sistemului nervos central (SNC): marirea pragului multor reflexe, posibila aparitie a reflexelor patologice, reducerea usoara a reflexelor osteo-tendinoase, contractia tonica a sfincterelor vezicii urinare și anal.

 

2. Somnul paradoxal

 

Este somnul cu unde rapide sau faza REM – „Rapid Eye Movement” alterneaza cu fazele de somn lent.

 

Persoana in cauza este mai agitata in aceasta perioada, cu miscari frecvente ale globilor oculari si modificari ale functiilor organismului diferite de cele din intervalul de somn lent, care genereaza un aspect de somn superficial, desi profunzimea somnului este mai mare in realitate.

 

Fazele Somnului

 

 

Faza de somn rapid

 

Fazele de somn rapid se succed regulat la aproximativ 100 de minute si dureaza intre 5 si 30 de minute. Au o durata mai mica in prima parte a noptii si tind sa se mareasca spre dimineata.

La sugar, faza paradoxala a somnului este predominanta, in timp ce durata acesteia scade la adulti si batrani.

 

Faza de somn paradoxal

 

In etapa de somn paradoxal se constata mai multe modificari, cum sunt:

• incetarea activitatii musculare scheletice,
• cresterea usoara a presiunii arteriale,
• vasoconstrictie periferica,
• scaderea motilitatii gastro-duodenale,
• diminuarea volumului urinar si osmolaritate urinara crescuta.

 

Este posibil ca somnul paradoxal sa aiba o functie de stocare a informatiei la nivel molecular. Incidenta mai ridicata a somnului paradoxal la sugari, când procesele de formare a memoriei sunt cele mai intense, ar justifica ipoteza implicarii acestei faze de somn in mecanismele memoriei. Se considera astfel ca se desfasoara procese foarte importante de consolidare a memoriei in faza paradoxala a somnului.

 

Se pare ca somnul cu unde rapide are un rol important in maturizarea functională a sistemului nervos central (SNC) deoarece s-ar fi constatat ca se realizeaza procese reparative ale proteinelor, acidului ribonucleic și a rezervelor catecolaminice in timpul fazei paradoxale a somnului.

 

In aceasta faza a somnului, se prelucreaza programul de comportament, cu reflectare ulterioara in aparitia viselor. Visele demonstreaza ca suprimarea constientei in timpul somnului nu este totala. Se crede ca visele aduc experienta anterioară la nivelul constientei.

 

Cele doua faze ale somnului, desi sunt diferite din punct de vedere comportamental, sunt strans legate intre ele. Astfel, faza lenta ar actiona ca un mecanism primar de inducere a fazei paradoxale sau ca o preconditie a acesteia.

 

Un somn odihnitor, esential pentru un organism sanatos.

 

Un studiu facut de American Cancer Society arata ca oamenii care nu pot dormi si dorm mai putin de 6 ore sau mai mult de 9 ore pe noapte, au un risc de mortalitate cu 30% mai mare decat cei care dorm 7 – 8 ore pe noapte.

 

Programul de somn al fiecarei persoane in partea variaza in functie de varsta, sex, afectiuni suferite, stil de viata, alimentatie, consumul de medicamente sau alte substante, stres, depresie, anxietate, factori externi (zgomote, lumini):

 

• adulti – 7-9 ore de somn;
• tinerii intre 12-18 ani – 8-10 ore de somn;
• copiii intre 2-12 ani – 9-12 ore de somn;
• nou-nascutii si copiii cu varsta de pana la 2 ani – 11-14 ore pe zi.

 

 

De ce dormim?

 

In privinta scopului somnului, exista mai multe ipoteze.

 

1. Conform ipotezei restaurarii, organismul se reface pe parcursul somnului. Cercetarile au aratat ca neuro-toxinele sunt neutralizate pe parcursul somnului, iar celulele se multiplica mai rapid, tesuturile se sintetizeaza mai intens si hormonii de crestere sunt eliberati mai mult in timpul etapelor de somn cu unde slabe (non-REM).

 

De exemplu, copiii, tinerii si atletii au etape de somn cu unde slabe (etapele 3 si 4) mai lungi decat cele ale altor categorii de persoane.

 

 

2. Ipoteza programarii – reprogramarii arata ca informatiile inutile sunt sterse din memorie, iar informatiile importante sunt fixate intr-o memorie mai puternica, in timpul somnului. Ca urmare, in timpul copilariei, cand creierul acumuleaza mai multe informatii decat in oricare alta etapa a vietii, somnul are durata cea mai mare.

 

Copiii si tinerii beneficiaza in timpul somnului de o faza REM mai lunga decat adultii.

 

De asemenea, adultii prezinta o crestere temporara a duratei somnului paradoxal atunci cand trec prin perioade de efort intelectual cu acumulare intensa de informatii.

 

Privarea de faza REM a somnului reduce capacitatea persoanei respective de a rezolva problemele creative.

 

Ce este Insomnia – tulburarea de somn

Insomnia este o tulburare a duratei si structurii somnului, generata de dificultatea de a adormi. Cei care sufera de insomnie se pot confrunta cu treziri frecvente si prelungite.

 

Categoriile de persoane predispuse la insomnie sunt:

• persoanele care calatoresc frecvent, afectate de dieferenta de fus orar/jet lag;
• persoanele care lucreaza in ture;
• adolescentii si studentii;
• femeile insarcinate si cele aflate la menopauza;
• persoanele care se confrunta cu tulburari psihice;
• persoanele in varsta.

 

Complicatiile insomniei:

• imunitate scazuta a organismului;
• tulburari de concentrare;
• incapacitate de concentrare;
• stare de somnolenta;
• oboseala;
• dureri musculare;
• crestere in greutate;
• nivel ridicat de stres;
• iritabilitate;
• anxietate;
• agitatie;
• probleme de memorie;
• reactii intarziate si predispunere la accidente (rutiere, de munca etc).

 

Ce sa faci cand nu poti dormi si cum sa ai un somn odihnitor?

 

Daca vrei sa ai un somn odihnitor si nu stii ce sa faci, urmeaza acesti pasi:

 

• Limitează zgomotul, păstrează camera rece (în jur de 18 ° C) cu o ventilație adecvată și asigură-te că patul este confortabil. Dacă te trezești adesea cu dureri de gât sau spate, poate este cazul să îți schimbi salteaua.
• Încearcă sa iei cina mai devreme seara și să eviți alimentele grele, bogate, cu două ore înainte de culcare.
• Sportul făcut prea aproape de ora de culcare poate interfera cu somnul.
• Daca nu poti dormi, limiteaza cofeina și nicotina.
• Lumina albastră emisă de telefon, tabletă, computer sau televizor perturbă somnul.

 

Remedii Pentru Insomnie

 

Remediile pentru insomnie tin de reglarea ritmului somn-veghe (circadian) si depind de melatonina (N-acetil-5-metoxitriptamina), un hormon secretat de epifiza (glanda pineala). Secretia de melatonina se reduce odata cu inaintarea in varsta si apare astfel necesitatea suplimentarii hormonului.

 

Suplimentele cu melatonina se administreaza atat pacienților cu tulburari ale ritmului circadian, cat si celor cu tulburari de memorare sau invatare, dar si in maladia Alzheimer.
De asemenea, datorita efectelor sale benefice, melatonina se suplimenteaza si in obezitate sau neoplazii.

 

Societatea de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania (SNPCAR) recomanda suplimentul natural Melatonina 5 mg cu eliberare prelungită, de la COSMO PHARM® .

 

Se administreaza o capsula seara, cu 30 de minute inainte de culcare, pe cat posibil la aceeasi ora, pentru a regla propriul ritm circadian.

 

Melatonina 5 mg nu se asociaza cu stimulente (cafea, alcool, bauturi energizante) sau antidepresive (IMAO). Astfel se asigura conditiile optime pentru:

• inducerea naturala a somnului,
• echilibrarea ritmului somn-veghe,
• imbunatatirea calitatii odihnei nocturne,
• remedierea disfunctiilor cauzate de schimbarile de fus orar
• combaterea insomniilor, fara efectele secundare intalnite la unele medicamente utilizate in terapia tulburarilor de somn.

 

COSMO PHARM® iti aduce Sanatate din natura®!

Produse Recomandate