ADHD este o tulburare comportamentala care afecteaza mai ales copiii si se manifesta prin imposibilitatea acestora de a se concentra asupra unui anumit subiect sau unei anumite actiuni sau finalizarea unei sarcini. Se caracterizeaza printr-un nivel de neatentie, hiperactivitate si de impulsivitate necorelate cu dezvoltarea si care pot sa se manifeste la scoala, acasa si in contexte sociale. Ea reprezinta cea mai frecventa tulburare mentala diagnosticata la copii. ADHD este intalnita mai mult in randul baietilor decat o putem observa la fete (raport baieti-fete de 4:1) si netratata, poate avea consecinte negative pe termen lung. La fete domina subtipul neatent si astfel, cazurile de subdiagnosticare sunt frecvente. Se estimeaza ca intre 3-7% dintre copiii de varsta scolara sunt atinsi de aceasta tulburare atat de controversata. In Romania, numarul acestora este alarmant, ajungandu-se 200.000 in anul 2016, potrivit ONG-urilor. ADHD incepe din copilarie si poate avea continuare in viata adulta.
Nu a fost identificata o cauza certa, dar cercetatorii exploreaza un numar de posibile legaturi genetice si de mediu. Studiile au aratat ca multi copii cu ADHD au o ruda apropiata care are de asemenea aceasta tulburare. Alti factori de risc incriminati pot fi : fumatul pe parcursul sarcinii, nasterea prematura, greutatea mica la nastere, leziuni ale creierului la nastere
Copiii cu ADHD se manifesta prin impulsivitate, actioneaza inainte sa gandeasca. Sunt nerabdatori si pot avea probleme asteptand sa le vina randul la a vorbi sau reactiona. Ei pot incepe conversatii in momente nepotrivite si ii intrerup frecvent pe altii. De asemenea, persoanele cu ADHD se grabesc sa raspunda inainte ca interlocutorul sa termine intrebarea. Impulsivitatea poate conduce la accidente iar copiii cu ADHD pot face lucruri riscante fara a se gandi, in prealabil, la consecinte. Ei se pot pune in pericol pe ei insisi. Pot vorbi prea tare, sa rada prea tare sau sa devina mai furiosi decat situatia o cere. Acesti copii intampina dificultati in a se juca cu alti copii.
Multe dintre aceste simptome se intampla din cand in cand la toti tinerii, dar la copiii cu aceasta tulburare se petrec des – la scoala, acasa, sau cand se intalnesc cu prietenii. Hiperactivitatea tinde sa se diminueze cu varsta, insa neatentia tinde sa dureze pana la varsta adulta.
Apar la aproape jumatate dintre copiii cu ADHD.
Adolescentii care au avut ADHD din copilarie pot trece prin perioade de anxietate si depresie. Un copil cu comportament hiperactiv poate avea simptome de la alte tulburari, cum are fi atitudinea sfidatoare (tulburarea dse opozitie si comportament sfidator). Medicatia corespunzatoare, terapia comportamentala si alte tactici pot da roade si pot reprezenta o raza de speranta.
Multi oameni cu aceasta conditie (ADHD) pot avea probleme cu neatentia dar nu cu hiperactivitatea sau cu impulsivitatea. Aceasta forma de ADHD este cunoscuta de obicei ca ADD.
Simptomele ADHD pot povoca probleme semnificative in viata copilului, cum ar fi slaba performanta la scoala, interactiunea sociala slaba si probleme cu disciplina.
Unii copii pot avea, de asemenea, semne de alte probleme sau conditii coexistente alaturi de ADHD, cum sunt :
Se crede ca ADHD nu se poate dezvolta la adulti fara sa apara in copilarie mai intai. Insa se cunoaste ca simptomele ADHD persista din copilarie in adolescenta si apoi in viata adulta. Orice probleme experimentate de copiii cu ADHD ca depresia sau dislexia pot continua si in viata adulta. La varsta de 25 de ani, un procent estimativ de 15% dintre oamenii diagnosticati cu ADHD in copilarie inca au simptome si 65% inca au simptome care le afecteaza viata de zi cu zi. Specialistii afirma ca modul in care neatentia, hiperactivitatea si impulsivitatea afecteaza adultii poate fi foarte diferita de modul in care afecteaza copiii. De exemplu, hiperactivitatea tinde sa se diminueze in timp ce neatentia tinde sa se inrautateasca pe masura ce presiunea vietii adulte creste. Simptomele adultilor cu ADHD tind sa fie mai subtile decat simptomele copiilor. Acestea includ :
ADHD la adulti poate aparea alaturi de mai multe probleme sau conditii conexe. Una dintre cele mai frecvente de acest gen este depresia. Alte conditii sunt :
Probleme comportamentale asociate cu ADHD pot provoca dificultati cu relatiile, interactiunea sociala, drogurile si criminalitatea, pastrarea jobului actual, cheltuieli exagerate.
Un copil poate fi diagnosticat cu ADHD daca simptomele au fost prezente pentru cel putin 6 luni in doua sau mai multe locuri – spre exemplu acasa si la scoala. Mai mult, simptomele trebuie sa interfereze cu dezvoltarea copilului.
Se cunoaste in prezent ca diagnosticul de hiperactivitate cu deficit de atentie continua sa creasca cu 3% in fiecare an. DHA este un acid gras Omega-3 ce se gaseste in uleiul de peste. Omega-3 au fost luati in considerare ca remediu pentru tulburarile de comportament deoarece sunt considerati caramizile sau baza creierului. 60% din fiecare celula a creierului este compusa din DHA si 30-40% din materia cenusie a creierului este DHA. Cortexul este in intregime materie cenusie si este responsabil de controlul impulsurilor. Lipsa controlului impulsurilor este un simptom – cheie al ADHD.
Studii numeroase au aratat ca copiii cu ADHD au niveluri tisulare mai scazute de acizi grasi Omega 3 EPA si DHA comparativ cu copiii fara ADHD. Suplimentele cu Omega-3 amelioreaza simptomele celor cu ADHD si imbunatatesc starea generala.
Cercetatorii au demonstrat ca dureaza aproximativ 4 saptamani pentru a se observa imbunatatiri. Niveluri optime ale Omega-3 (DHA) pot fi asociate cu o alfabetizare imbunatatita la copiii cu dificultati de invatare, conform unui nou studiu din Australia.
Copiii cu niveluri crescute ale DHA in globulele rosii au prezentat o imbunatatire a citirii cuvintelor si a ortografiei. Uleiul de peste reduce o paleta de simptome ADHD, printre care problemele psihosomatice, anxietatea si problemele cognitive. Studiile pe animale au aratat, de asemenea, ca lipsa de DHA in creier poate duce la alterarea proceselor cognitive si a comportamentului, asemanator ADHD.
Intr-un studiu publicat in 2009, cercetatorii suedezi au descoperit o legatura clar intre consumul de peste si sscorurile cognitive mai mari la barbatii adolescenti, raportand ca barbatii de 15 ani care au mancat peste cel putin o data pe saptamana aveauscoruri cognitive mai mari decat cei care l-au mancat mai rar. Alte studii au demonstrat ca existe diferente metabolice in metabolizarea acizilor grasi la copiii cu ADHD si ofera rationamentul pentru utilizarea suplimentelor OMEGA-3.
DE RETINUT ! Chiar daca poate fi provocator sa cresti copii cu ADHD, este important sa ne amintim ca ei nu sunt rai si au dificultati in a-si controla comportamentul fara medicatie sau terapie comportamentala.