Ce sunt probioticele si de ce sunt importante pentru organism

Exista o serie de microorganisme ce populeaza in mod normal suprafata si cavitatile organismului, formand flora saprofita. Aceasta este alcatuita preponderent din bacterii dar include si fungi si virusuri.

Printre cele mai importante roluri ale florei intestinale se numara:

• -Contributia la digestie;
• -Rolul metabolic la nivelul tubului digestiv;
• -Rolul in producerea de vitamine;
• -Rolul in modularea sistemului imun.

Rolul florei intestinale in digestie, metabolism si producerea de vitamine.
Microflora intervine in metabolism prin enzimele secretate, cateva din acestea nu pot fi produse de corpul uman. Printre aceste enzime se regasesc si cele de fermentatie ce descompun anumite polizaharide.
Un alt rol metabolic al florei intestinale este producerea de vitamine precum vitamina B7, vitamina K si acid folic.
Bacteriile saprofite pot de asemenea metaboliza si inactiva anumite substante toxice si medicamente. Data fiind marea capacitate metabolica a acestora si faptul ca majoritatea medicamentelor se administreaza pe cale orala, nu trebuie trecuta cu vederea influenta pe care o poate avea o flora intestinala anormala asupra anumitor substante cum sunt conjugatiile cisteinice sau sulfoconjugatiile.
Relatia dintre flora intestinala si sistemul imunitar.
Dat fiind modul paralel in care flora si tubul digestiv se dezvolta, mucoasa intestinala devine toleranta fata de bacteriile saprofite, ba chiar le faciliteaza proliferarea. Celulele caliciforme localizate la nivelul mucoasei intestinale secreta mucus, mucus in care se cantoneaza bacteriile comensale.
Totodata si tesutul limfoid asociat tractului gastrointestinal (GALT) care are un raspuns imun fata de agentii patogeni devine tolerant fata de aceste bacterii.
Cateva dintre speciile bacteriene ce colonizeaza tractul gastrointestinal uman sunt:

• -Lactobacili;
• -E.coli;
• -Bifidobacterii;
• -Bacteroides;
• -Streptococcus Faecalis;
• -Enterobacter;
• -Pseudomonas aeruginosa;

Microorganismele ce nu se afla in mod normal in cavitatile si pe suprafata organismului si a caror prezenta genereaza afectiuni, formeaza flora patogena. Flora saprofita intra in competitie cu microorganismele patogene, nepermitandu-le sa se inmulteasca excesiv, formand astfel un mijloc suplimentar de aparare. Competitia se realizeaza atat prin faptul ca bacteriile lupta pentru acelasi substrat nutritiv, cat si prin faptul ca unele bacterii excreta diversi compusi cu actiune bactericida sau bacteriostatica.
Insa, acest microbiom poate fi modificat de dieta, stil de viata, diverse toxine si utilizarea antibioticelor. Aceste modificari pot creea un teren propice dezvoltarii patogenilor, cu rezultat in instituirea infectiei.

Citeste si: pastile pentru invatat.

Flora poate fi diferita si in functie de segmentul tubului digestiv. In stomac, datorita pH-ului acid, majoritatea microorganismelor nu pot prolifera la acest nivel; unele dintre putinele bacterii ce rezista la mediul acid sunt Lactobacilii, Streptococii si Peptostreptococul.
Intestinul subtire, in special cel proximal, datorita faptului ca se afla in continuarea segmentului gastric, este influentat intr-o oarecare masura de acesta, motiv pentru care se gasesc cantitati relativ reduse de bacterii, in special coci si bacili gram pozitivi. Insa, in partea distala a intestinului subtire, datorita pH-ului alcalin, prolifereaza bacteriile gram negative, in speta Enterobacteriaceae.
Colonul poseda atat cea mai mare diversitate de specii bacteriene, cat si cel mai mare numar de microorganisme din intreg organismul. Speciile preponderente sunt anaerobe, Bacteroides si Bifidobacterium.
Printre factorii care modifica flora intestinala se regasesc:

• -Dieta:

Cantitatea de bacterii intestinale este in directa legatura cu aportul caloric si cu macronutrientii din dieta, spre exemplu un aport crescut de carbohidrati determina proliferarea Prevotella, pe cand un aport ridicat de proteine si lipide creeaza un teren propice pentru dezvoltarea Bacteroides. Toate aceste variatii de aport caloric si macronutrienti pot creea dezechilibre in cadrul unei flore normale.
Studiile mai arata si ca in intestinele pesoanelor subnutrite exista o concentratie mai mare de bacterii potential patogene, fapt ce subliniaza inca o data importanta unei diete echilibrate.

• -Varsta:

Flora se dezvolta odata cu inaintarea in varsta, in special in primii 3 ani, astfel flora unui adult este semnificativ mai diversa decat cea a unui nou nascut. La nastere, tractul intestinal este steril, insa, inca de la primul contact cu mediul incepe colonizarea sa. In timpul alaptarii, in intestine predomina lactobacilii si bifidobacteriile.
O alta modificare majora apare concomitent cu diversificarea dietei copilului. De asemenea, si tipurile de bacterii din intestinul adultului au alte roluri fata de cele ale copilului, la adult regasindu-se mult mai multe specii implicate in procesele de fermentare, de mebabolizare a argininei, lizinei, glutaminei si bacterii producatoare de metan.

• -Consumul de antibiotic:

Administrarea antibioticelor, in special a celor cu spectru larg modifica semnificativ flora intestinala, atat prin efectul direct al antibioticului asupra bacteriilor saprofite, prin mucoasa gastrica, cat si prin crearea unui teren propice dezvoltarii patogenilor. Modificarile ce apar in cadrul florei pot afecta si procesul de digestie, prin scaderea numarului de bacterii fermentative. Consecinta carbohidratilor nedigerati ramasi la nivel intestinal datorita lipsei de enzime este atragerea prin mecanism osmotic a apei la nivelul lumenului, ducand la aparitia diareei.

• -Parazitii:

Parazitii intestinali dezechilibreaza flora intestinala fie prin modificarea mucoasei intestinale, fie prin competitie pentru substratul nutritiv.

Totodata, imunitatea scazuta, infectiile, dieta precara (aditivi alimentari, conservanti), fumatul, oboseala, stresul si sedentarismul pot sa denatureze echilibrul florei intestinale.

Castigatorul premiului Nobel, Élie Metchnikoff, a fost primul care a realizat beneficiile folosirii probioticelor, bacteriile „prietenoase”. Acestea complimenteaza colectia naturala de bacterii bune pentru a mentine sanatatea si echilibrul intestinal.

Ce este un PROBIOTIC?

Termenul de probiotic provine din alaturarea cuvintelor grecesti „pro” si ”bios”, ce se traduc „pentru viata”.

Probioticele sunt bacterii „prietenoase” care traiesc in sistemul digestiv si ajuta la mentinerea si protejarea sanatatii gastrointestinale.
Probioticele contin culturi bacteriene, similare cu cele ce colonizeaza in mod normal tractul intestinal uman. Probioticele se gasesc intr-o multitudine de forme farmaceutice, precum capsule, pulbere, comprimate si se pot procura si fara prescriptie medicala.

• Procesul prin care un probiotic este creat include:
• • -Cresterea culturilor bacteriene in medii sterile;
  • -Centrifugarea culturilor colectate din medii pentru a separa bacteriile;
  • -Acoperirea bacteriilor cu un crioprotector (frecvent sucroza);
  • -Liofilizarea produsului centrifugat;
  • -Conservarea bacteriilor cu acid ascorbic si fibre, ce previn oxidarea acestora si formeaza un substrat pe care sa se fixeze bacteriile;
  • -Adaugarea de enzime digestive la probiotic pentru a facilita pasajul pana la nivel intestinal.

Ce este o tulpina?
Tulpinile se refera la originea microorganismelor vii continute in probiotic fiind insotite de un nume latin. Fiecare tulpina ofera un beneficiu diferit pentru sanatate si combinarea tulpinilor complementare ajuta la obtinerea beneficiului general dorit al probioticului, cu atat mai mult cu cat microbiota intestinala este unica pentru fiecare persoana in parte.

Ce este un CFU?
CFU reprezinta Unitatile formatoare de colonii. Numarul de CFU este mare (adesea de ordinul miliardelor) pentru a va asigura ca microorganismele sunt inca in viata atunci cand ajung in intestin.

Ce tipuri de microorganisme sunt in probiotice?
Probioticele pot contine o varietate de microorganisme, cele mai frecvente sunt bacteriile care apartin grupurilor Lactobacillus si Bifidobacterium.

Care este cel mai bun mod de a beneficia de probiotice?
Unele probiotice pot fi distruse de acidul gastric inainte de a ajunge chiar la nivelul intestinului – ceea ce inseamna ca nu beneficiati de toate avantajele.
Majoritatea studiilor au demonstrat ca este ideala folosirea unei doze de peste 1 miliard de organisme vii pe zi.

O flora intestinala bine echilibrata si bogata este capabila sa ne protejeze de multe tulburari: digestie, balonare, flatulenta, constipatie/diaree, inapetenta/bulimie, anorexie/obezitate, sindromul colonului iritabil, intolerante alimentare (gluten, lactoza), Boala Crohn, colita ulcerativa imunitate scazuta, alergii; boli autoimune, afectiuni dermatologice, halena, paraziti, oboseala, anxietate si chiar depresie.

Rolul probioticelor in diareea asociata consumului de antibiotice
Trebuie retinut faptul ca in cazul tratamentelor administrate pe cale orala, chiar daca antibioticul nu este luat specific pentru o infectie gastro-intestinala, faptul ca acesta are pasaj gastric si se absoarbe intestinal produce inevitabil o interactiune dintre antibiotic si microflora.

Probioticele sunt deosebit de eficiente in tratarea dezechilibrelor de flora intestinala cauzate de catre antibiotice atat in cazul adultilor cat si copiilor. In acest caz, probioticele actioneaza printr-un aport de bacterii saprofite care readuc la normal flora modificata de actiunea antibioticelor. Recolonizarea intestinului cu ajutorul probioticelor previne, de asemenea, infectiile cu Clostridium dificil post antibiotic.

O metaanaliza realizata pe 23 de studii clinice randomizate, totalizand 3938 participanti a aratat ca subiectii care primeau probiotic au avut riscul de a face episoade diareice post antibiotic redus cu 11% . Iar in cazul celor care au facut episoade diareice post antibiotic si au primit probiotice durata simptomelor a fost redusa cu 35%.
Rolul probioticelor in infectia cu Helicobacter Pylori

O metaanaliza a 9 studii clinice randomizate, cu 1163 de participanti, atat adulti cat si copii, a gasit dovezi ca administrarea de probiotice continand lactobacili impreuna cu tratamentul antibiotic creste rata de succes a tratamentului si scade rata de remisie.
Efectele probioticelor in Sindromul Colonului Iritabil
Probioticele sunt utile si in tratamentul sindromului colonului iritabil si al durerii abdominale cronice. Pacientii ar trebui sa inceapa tratamentul inca de la primele semne de persistenta a simptomelor.
Un protocol de tratament cat si o metaanaliza a 23 de studii clinice randomizate spun ca probioticele scad semnificativ severitatea simptomelor. O alta metaanaliza realizata pe 21 de studii clinice sugereaza ca administrarea de probiotice creste considerabil raspunsul la tratament si scade durata tratamentului.
Este raportata si o scadere a intensitatii durerii abdominale insa nu si o scadere a frecventei aparitiei acesteia. De asemenea regleaza si tranzitul intestinal, ajutand la reluarea unui tranzit normal.
Rolul probioticelor in controlul apetitului, obezitate si sindrom metabolic

Exista studii care arata cum diversitatea microflorei influenteaza apetitul. Astfel incat, daca exista o flora variata bacteriile intra in competitie intre ele pentru nutrienti, insa daca diversitatea bacteriana este mica, sunt dovezi cum ca bacteriile conlucreaza si elibereaza diversi compusi ce interactioneaza cu receptorii de la nivel digestiv, printre care si cei pentru leptina si grelina, pentru a genera anumite pofte alimentare, care sa le asigure aportul de nutrienti de care au nevoie. Acest lucru poate duce la un consum ridicat de alimente si obezitate.

Totodata, implicarea microflorei in digestie ridica nevoia existentei unei varietati la nivelul florei, care sa cuprinda specii variate de bacterii fermentative, pentru a facilita procesul de digestie si a limita variatiile de glicemie intr-o dieta normala.

Bibliografie:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0378517308004985?via%3Dihub
http://blog.healthkismet.com/probiotic-supplements-manufacturing
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27616451/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29699944
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29702133
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29698369